Materii prime, condimente

Comentariile sunt închise pentru Materii prime, condimente

Piata romaneasca a condimentelor, pe segmentul industrial, conform unor estimari ale actorilor din domeniu, se ridica la aproximativ 150 de milioane de euro, in vreme ce segmentul condimentelor destinat consumului casnic se cifreaza in jurul a circa 45 de milioane de euro. Aceste segmente de piata au fost unele cu o dinamica de exceptie.

condimente pentru carne

Condimente pentru Carne

Astfel, fata de acum opt ani, piata condimentelor a crescut de circa 4 ori. „Evolutia pietei condimentelor a fost una constant crescatoare, cu un ritm mai mic de crestere in ultimul an, in functie si de cererea fabricilor consumatoare/producatoare care, la randul lor, sunt legate de cererea consumatorilor, cerere care a fluctuat in functie de situatia economica. Din punctul nostru de vedere, evolutia cererii de produse a fost, de asemenea, constant crescatoare, respectand curba de consum anuala (evident pe alt palier)”, arata Codrut Serban, director executiv la Lay Condimente. Totusi, spre deosebire de alte segmente ale economiei romanesti, pe piata condimentelor, chiar daca vom asista la o diminuare a ritmului de crestere, nu vom intra in zona scaderii cererii. Ba chiar este posibil sa inregistram cresteri de ritm comparativ cu 2009. Motivul este unul simplu. Piata condimentelor specializate este legata, in special, de aceea a produselor si a preparatelor din carne. Pentru mezelurile romanesti, se folosesc in prezent peste 300 de amestecuri de condimente, fie ca este vorba despre salam, sunca, mici sau carnati.

Mezelurile scad, nu si condimentele

Desi exista semne ca, in cazul mezelurilor, vor exista scaderi ale volumelor vandute, chiar si comparativ cu 2009, totusi, comerciantii de condimente nu prea au motive pentru a-si face griji. Un sondaj realizat de Revista Piata, in luna iunie 2010, printre operatorii de magazine sau de retele de magazine din toate judetele tarii, referitor la evolutiile din comertul cu amanuntul de bunuri de larg consum arata ca: 25,3% dintre comercianti raportau scaderi ale vanzarilor de mezeluri cu procente de peste 15%, pentru primele patru luni ale lui 2010, comparativ cu primele 4 luni din 2009; 32,5% dintre comercianti raportau scaderi intre 3-15% ale vanzarilor de mezeluri pentru acelasi interval de timp; 20,5% nu inregistrau modificari ale volumului de mezeluri vandute pentru intervalul mentionat si doar 14,4% dintre respondenti inregistrau cresteri (diferenta pana la 100% este procentul non-raspunsurilor). Insa, in paralel cu restrangerea vanzarilor de mezeluri, acelasi sondaj ne arata ca are loc o modificare a sortimentatiei produselor si a preparatelor din carne vandute.

Astfel, au fost excluse de la raft mezelurile foarte ieftine sau foarte scumpe, a fost redus numarul de sortimente din produsele premium (de exemplu muschiulet, sunca), a fost extinsa gama mezelurilor din segmentul mediu (din punctul de vedere al pretului) si au fost introduse specialitati din productia proprie. Totodata, comerciantii au pus un mai mare accent pe carnea refrigerata (pui, porc, mici gata formati) si au fost introduse in oferte produse precum carcasele transate in magazin sau carnea din productia proprie a comerciantului. Unele magazine chiar au renuntat la carnea congelata. 61% dintre comerciantii intervievati in cadrul sondajului realizat de Revista Piata au facut modificari ale gamei de poduse expuse la raft.

In aceste conditii, in care cererea se reorienteaza spre preparatele din segmentul mediu si economic, preparatele in a caror compozitie condimentele specializate au o pondere mai mare, practic va fi nevoie de o mai mare cantitate de condimente. Cresterea rezultata va fi corectata insa, intr-o oarecare masura, de scaderea consumului de mezeluri. In plus, este posibil ca o parte dintre condimentele primare sa fie inlocuite in compozitia mezelurilor prin extracte si arome natural-identice, in conditiile in care, pe piata mondiala, pretul condimentelor primare ar putea inregistra in viitor cresteri de 70-350%, conform unor anticipatii de la acest moment.

Codrut Serban, de la Lay Condimente, explica: „In momentul de fata, avem informatii despre scumpiri cu procente intre 70-350%, la producatorii de condimente primare. Cum in domeniul nostru produsul final mai trece printr-o serie de prelucrari, aceste procente se vor regasi usor majorate in pretul final al amestecurilor de condimente. Cum piata romaneasca este o piata de „pret”, este greu de crezut ca vor exista majorari de preturi la produsele finale (vorbim de preparatele alimentare). Asta inseamna ca, fie vor fi micsorari ale adaosurilor producatorilor si comerciantilor, fie se vor utiliza extracte si arome natural-identice (ale caror preturi sunt mai mici decat condimentele primare). Asta doar piata va decide (…)”.

In ceea ce priveste gusturile, obiceiurile de consum, nu sunt asteptate mutatii importante, ele modificandu-se in intervale de timp mari. Evolutia gusturilor se bazeaza, de altfel, si pe capacitatea furnizorilor de a face cunoscute modalitatile de folosire a condimentelor din portofoliul lor.

Romania – baza pentru extinderea in regiune

Principalii actori de pe piata condimentelor specializate sunt Ion Mos (liderul pietei pe acest segment), Fuchs Romania si Supremia Grup. Concurenta este foarte mare.

Faptul ca exista anticipatii optimiste cu privire la evolutia piatei condimentelor din Romania este reliefat si de faptul ca segmentul atrage in continuare investitori straini.

Anul trecut, Fuchs Condimente Romania, prezenta pe piata din tara noastra cu marcile Fuchs (pentru produsele premium) si Cosmin (pentru produsele populare), a construit la Curtea de Arges o fabrica de condimente care va deservi intreaga piata regionala (Republica Moldova, Serbia, Muntenegru, Croatia si Bulgaria). Investitia s-a cifrat la circa 10 milioane de euro. Linia de productie adusa in Romania este una dintre cele mai performante la nivel mondial, fiind similiara echipamentului recent instalat pe liniile de productie din Germania. „Am ales Curtea de Arges pentru a realiza aceasta investitie, deoarece avem deja o prezenta de 8 ani in aceasta zona (Fuchs Romania detinea o fabrica la Domnesti, judetul Arges, la circa 20 de km de Curtea de Arges, n.r. ). In plus, la fabrica de la Domnesti, atinsesem capacitatea maxima de productie, in conditiile in care consumul de condimente din Romania este in continuare in crestere”, a declarat Jens Bachmeier, Country Managerul Fuchs Condimente Romania. „Noi am construit o fabrica pentru viitor, ceea ce inseamna ca ne vom dezvolta treptat“, a declarat Jens Bachmeier, potrivit caruia noua fabrica isi va dubla capacitatea de productie intr-un interval de trei-cinci ani.

Unul dintre obiectivele pentru care a fost realizata aceasta investitie este imbunatatirea pozitiei Fuchs Condimente Romania pe segmentul industrial al pietei condimentelor din tara noastra. Pana la construirea fabricii din Curtea de Arges, 90% din productia realizata de catre cei de la Fuchs mergea catre retail (consumul casnic). Treptat, compania isi va mari si exporturile in tarile din regiune, urmand ca ponderea acestora in cifra de afaceri (circa 13 miliarde de euro) sa ajunga la 30%.

Si capacitatile de productie ale firmei Ion Mos, liderul segmentului industrial al pietei condimentelor din Romania, realizeaza exporturi pe pietele vecine, compania fiind prezenta in Moldova, Ucraina si de curand in Rusia. De altfel, Ion Mos a fost pentru o buna perioada de timp singurul producator autohton de pe piata condimentelor care realiza si exporturi. Reteta de succes a firmei in lupta sa impotriva concurentei a fost adaptarea la specificul local. Ion Caragui, proprietarul firmei, declara presei ca: „Au venit multe firme straine, pe piata romaneasca, dar multe nu au avut succes pentru ca au adus produsele care mergeau la ei. Ei nu intelegeau ca in Romania trebuie sa faci amestecuri de condimente diferite, pentru fiecare judet sau regiune. In Ardeal, de exemplu, daca amestecul nu este iute-piperat, nu vinzi“.

Sursa: www.fabricadecarne.ro

Comments are closed.

Blog Directory Smarty Web Director Director web Addursite