Istoric Hala Obor

Conform listei monumentelor istorice ale Municipiului Bucureşti din 1992, la categoria MONUMENTE DE ARHITECTURĂ – grupa A – monumente istorice de valoare naţională, poziţia nr. 129 se incadrează :Str.Chiristigiilor, sect.2, Hala Obor

Hala Obor 1953

Prima atestare documentară a Halei datează din secolul al XVII-lea, in actele Manăstirii Stelea, sub denumirea “Targul de Afară”. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, Târgul din Afară ajunge pe moşia Colentina, suprapunându-se peste locul unde se desfăşura Targul Moşilor, organizat pe Campul Moşilor. Targul Moşilor se desfăşura în fiecare an în perioada mai-iunie cu ocazia sărbătorii creştine de comemorare a morţilor. În prima jumătate a secolului al XVII-lea existau două pieţe comerciale dispuse în zona de NE si E, în afara oraşului: „Târgul de Afară” numit şi Oborul, şi „Oborul de vite” situat in directia E.

De-a lungul timpului zona în care se află astăzi Piaţa Obor şi-a schimbat denumirea în repetate rânduri:
– anterior secolul al XIX-lea: Câmpul Moşilor si Piaţa Targului de Afară;
– in secolul al XIX-lea: Câmpul Moşilor, Oborul sau Oborul Targului de Afară;
– in secolul al XX-lea: Târgul Moşilor,Oborul, Piaţa Obor.

Principele Grigore Ghica, proprietarul moşiei Colentina pe terenul căreia se făcea Târgul de Afară, determina stabilizarea locului de amplasare printr-o serie de măsuri. Urmarea acestei intervenţii a dus la păstrarea amplasamentului independent de dezvoltarea orasului spre NE şi la pierderea caracterului extravilan al târgului. Astfel, denumirea de Targul de Afară devine improprie şi este inlocuită cu numele Obor/Târgul Oborului/Piaţa Obor, folosit în permanenţă pentru piaţa comercială şi Târgul Moşilor, folosit ocazional în luna mai cand se comemorează Moşii de Vară. Se separa Oborul de vite de restul pieţei.

În august 1865 Consiliul Comunal stabileşte că locul este non aedificandi astfel încat acesta nu poate fi ocupat cu clădiri.

În primele decenii ale secolului al XX-lea se accentuează dezvoltarea oraşului pe direcţia Targul Obor care devine o piaţa comercială intravilana. Piaţa Obor este decretată principala piaţa a oraşului. Aici este mutată şi Piata Bibescu care se desfiinţează. O parte a terenului pieţei deschise între fosta Şoseaua Moşilor şi strada Chiristigii este ocupat de Halele Centrale Obor. La intersecţia străzilor Calea Moşilor, Şoseaua Ştefan cel Mare, Şoseaua Colentina, Şoseaua Mihai Bravu se delimitează o piaţa urbană care spre NE este incheiată prin construirea blocului/magazin Bucur Obor. Piaţa Obor este amplasată la nord de aceasta cladire şi de Hala Obor.

Terenul facea parte din moşia domnească din jurul oraşului. Domnitorii Matei Basarab, Şerban Cantacuzino si Grigore III Ghica au dăruit din moşie mănăstirii Plumbuita şi unor boieri.

Targul Moşilor şi Oborul sunt situate pe terenuri ce fac parte din Moşia Colentina, proprietatea prinţului Grigore IV Ghica. Din 1839 terenul Moşilor este donat Bisericii Sf. Dumitru Colentina a cărei epitropie se află sub autoritatea familiei Ghica.

Între 1886-1890 Primaria cumpără terenul de desfăşurare a Târgului Moşilor prin expropriere pentru cauza de utilitate publica.

 

STUDIUL ISTORIC AL PIETEI OBOR

SECOLELE XIX –XX

Studiul se refera la parcela situata intre strazile : sos.Colentina-str.Ziduri Mosi-str.Chiristigiilor-sos.Mihai Bravu,sect.1,Bucuresti. Parcela se situeaza in zona de N- E a orasului,constituind pana la mijlocul sec.al XIX-lea limita sa in aceasta directie.Cercetarea parcelei compusa din teren si un corp cladire tip hala si constructii provizorii-tarabe,chioscuri-pentru realizarea functiunii locului aceea de piata comerciala are in vedere urmatoarele aspecte:

-evaluarea calitatilor istorice,arhitecturale si urbanistice ale tesutului urban in care se gaseste pacela studiata;

-masura in care se integreaza parcela in tesutul urban invecinat;

-evaluarea calitatilor istorice,arhitecturale,urbanistice in vederea stabilirii partilor de constructie valoroase si care indeplinesc criteriile unui monument istoric si a valorii sale memorial-simbolice;

-identificarea si stabilirea conditiilor pe care ar trebui sa la indeplineasca orice interventie asupra parcelei respective.Conform listei monumentelor istorice ale Municipiului Bucuresti din 1992,la categoria :MONUMENTE DE ARHITECTURA-grupa A-monumente istorice de valoare nationala,pozitia nr. 129 se incadreaza :Str.Chiristigiilor,sect.2,Hala Obor.

EVOLUTIA ISTORICA A TESUTULUI URBAN-CONTEXT SI

CADRU

Constituirea si evolutia contextului urban in care se afla parcela studiata este analizata prin raportarea situatiei existente la datele  furnizate de o serie de documente cartografice realizate intr-un interval de timp cuprins intre anii 1852-1990 ai secolelor XIX-XX.

Parcela se situeaza in prezent la NE de inelul marilor sosele Iancu de Hunedoara-Stefan cel Mare- Mihai Bravul,artere care au format in secolul XIX linia de centura a orasului si inainte de cartierul Colentina.

De-a lungul timpului actuala parcela si-a schimbat denumirea :

  • anterior sec.XIX :Campul Mosilor+ Piata Targului de Afara
  • in secolul XIX :Campul Mosilor+Oborul sau Oborul Targului de Afara (de retinut ca in sec.XIX Oborul era un loc imprejmuit unde se tinea un targ de vite,de fan ,de lemne)
  • in secolul XX : Targul Mosilor,Oborul,Piata Obor;

Strazile care o delimiteaza s-au numit ,in ordine cronologica:

-Calea la Afumati=Podul cel mare care merge la Targu de Afara(1702)=Podul Targului de afara(1852)=Calea mosilor(1871)

-La Focsani=str.Colentini/Colentina=Sos.Colentina=G-ral Lambru=Sos.Colentina

-Sos.Mihai Bravu(nume neschimbat din 1871 pana astazi)

-Str.Chiristigiilor(post1871,ante 1898 ;nume neschimbat pana in prezent)

-Str. Zidurile(1871)=Str. Ziduri Mosi(1923)=Str.Ziduri Mosi

ETAPA 1 :LOCUL IN PERIOADA SEC.XVI –XVIII

In perioada de referinta au existat in extravilan 2 terenuri avand locuri diferite de amplasare si indeplinind functiuni deosebite:in primul rand era un teren situat la NE de oras ,aproape de raul Colentina,numit Campul Mosilor deoarece aici se organiza un targ cu prilejul sarbatorii crestine ‘Mosii de vara’.Initial a fost locul de comemorare a ostasilor decedati intr-o batalie ce s-a tinut pe respectivul teren,la sud de Balta de Fundeni.locul de amplasare nu s-a schimbat.in al doilea rand era un teren pe care se tineau targuri de produse care nu erau considerate propice comercializarii in oras Targul de  Afara numit si Oborul.Terenul se situa la capatul spre NE al arterei Podul cel mare care merge la Targul de Afara,strada care unifica aceasta piata cu principala piata a orasului Targul din Launtru amplasata langa Curtea Domneasca.

Locul de amplasare al targului a fost fluctuant,modoficandu-se in functie de amplificare teritoriului orasului ceea ce a determinat mutarea pentru a se situa permanent in extravilan,respectiv dupa bariera Targului de Afara ;in functie de amploarea relatiilor comerciale ce duce la necesitatea dezvoltarii teritoriului efectiv al targului.Este un fapt dovedit documentar de diversitatea marfurilor taranesti si dezvoltarea breslelor mestesugarilor in sec XVII si aparitia breslelor de negustori in sec XVIII.

ETAPA 2 :LOCUL IN SECOLUL XVIII

In prima jumatate a secolului se constata existenta a 2 piete comerciale dispuse in zona de NE si e inafara orasului si anume :Targul de afara numit si Oborul(1702) si Oborul de vite situat in directia E.Amplasarea acestei functiuni va fluctua in secolele XVIII si XIX astfel :la Crucea lui Mogos(1719)langa Oborul de vite ;pe langa Biserica Oborul Nou(1768)(actuala str.Traian) ;pe langa Biserica Oborul Nou sau Popa Lazar(1854). La sfarsitul sec XVIII bariera targului de afara ajunge la intretaierea strazilor :Podul Targului de Afara/sos.Stefan cel Mare/sos Mihai Bravul deci atinge drumurile care constituiau limita orasului in respectiva directie.Probabil ca in aceasta perioada,locul de amplasare se  suprapune cu locul de desfasurare a comemorarii mortilor Campul Mosilor.

ETAPA 3 :LOCUL IN SECOLUL XIX

Principele Grigore Ghica,proprietarul mosiei Colentina pe terenul careia se facea Targul de Afara,determina stabilizarea locului de amplasare ,prin urmatoarele masuri :i-a delimitare a teritoriului non aedificandi care urmeaza sa ramana la dispozitia pietei comerciale ;acceptarea orasului in directia NE depasindu-se terenul pe care se tineau Targul de Afara si Mosii.

Urmarea acestei interventii determina :pastrarea amplasamentului,independent de dezvoltarea orasului spre NE ;pierderea caracterului extravilan ceea ce face ca denumirea Targul de Afara sa devina improprie drept pentru care va fi inlocuita de numele :Obor/Targul Oborului/Piata Obor,folosit in permanenta pentru piata comerciala si Targul Mosilor,ocazional in luna mai cand se comemoreaza Mosii de Vara ;se separa Oborul de vite de restul pietii.

Piata numita anterior Targul de Afara se situeaza la E si N de bariera Raului Orasului de Afara,pe campia Mosilor avand ca limite :

-la V terenuri parcelate ocupate cu culturi,apoi parcele ocupate cca 25% cu cladiri dupa care trece Drumul la Focsani ;

-la E parcele cu culturi urmate de mosia Grigore Ghica si catre SE de Drumu la Pantelimon

-la S parcele construite si neconstruite si culturi

-la SV ramane loc de circulatie catre Oborul de Vite plasat acum pe latura de V a Sos.Mihai Bravul.

Terenul ocupat de Campul Mosilor este inca variat ca forma si intindere.Astfel :se aflau pravalii-ateliere :caldarii,cavafii.cutitarii,etc care cu timpul se vor transforma in pravalii permanente avand si locuinta pentru proprietarul-mester ceea ce determina restrangerea terenului fixat pentru piata libera.

In august 1865 se realizeaza a doua delimitare a Campului Mosilor de catre Primarie cu acordul proprietarului terenului Scarlat Ghica.Se stabilesteste de catre Consiliul Comunal ca locul este non aedificandi astfel incat acesta nu poate fi ocupat cu cladiri.

La 1871 se constata efectul restrangerii ca arie.Targul Mosilor este acum inconjurat pe laturile de NE,SE,SV de parcele construite iar la NE limita pietei o constituie str Zidurile,strada ce reprezinta si limita orasului in directia respectiva.Terenul este strabatut de la est la vest de o strada,care-l taie relativ central,strada care ulterior se va numi Sos Mosilor,care se prelungetse spre E si se uneste cu Sos Pantelimon.

In aceeasi perioada,interesele crescande spre directia est determina preocuparea pentru sistematizarea arterelor de acces direct catre piata sau de acces adiacent in acelasi loc :

-1889-Podul Targului de Afara devenit ante 1871 Calea Mosilor

-1876-str Gura Oborului

-1888-Bulevardul Oborului

In urma dispozitiilor primarului Bucuresti Scarlat Kretzulescu serviciul tehnic studiaza posibilitatea mutarii Oborului de vite in Targul Mosilor.Amenajarea realizata prin licitatie publica se va realiza intre 1873-1875.

In urma sistematizarii terenului si strazile adiacente rezulta o parcela cvasi dreptunghiulara pe care se prevede o dispunere circulara a constructiilor provizorii cu un centru de interes.Campul Mosilor este delimitat de strazile :

-la SV :sos.Mihai Bravul

-la NV :str Campul Mosilor

– la E :str Zidurilor

-la S :str Chiristigiilor si este strabatut pe directia VE de sos Mosilor care continua in directia SE taind str Eliade,str Biserica Oborul Nou si str Chioscului fiind continuata de sos. Pantelimon.Pe terenul rezervat Targului Mosilor sunt dispuse tarabele pe baza planului realizat de Serviciul tehnic al Primariei.

ETAPA 4 :LOCUL IN SECOLUL SEC XX-LEA

In primele decenii ale secolului se accentueaza dezvoltarea orasului pe directia Targul Obor care devine o piata comerciala intravilana marginita de strazile:Campul Mosilor la vest si Chiristigiilor la est.Dupa Targul Mosilor se dezvolta spre NE de-a lungul sos Colentina,satul Colentina.Din 1939 zona Colentina este inclusa in orasul Bucuresti,adica satele :Pipera,Tei,Colentina,Plumbuita,Andronache si Fundeni.

Piata Obor este decretata principala piata a orasului.Aici este mutata si Piata Bibescu care se desfiinteaza.Terenul de forma dreptunghiulara se limiteaza in urma Planului Director de Sistematizare al Capitalei votat in 1936 intre strazile :fosta Sos Mosilor la sud,Str Ziduri Mosi la est si stra Campul Mosi la vest. O parte a terenului pietei deschise intre fosta Sos Mosilor si str Chiristigii este ocupat de HALELE CENTRALE OBOR.

ETAPA 5 :LOCUL INTRE ANII 1950-1960

La intersectia strazilor :Calea Mosilor-Sos Stefan cel Mare-Sos Colentina-Sos Mihai Bravu se delimiteaza o piata urbana care spre nord est este incheiata prin construirea blocului/magazin Bucur Obor.Piata Obor este amplasata la nord de aceasta cladire si de Hala Obor

Concluziile acestui studiu sunt :ca terenul are o valoare istorica si simbolic-memoriala semnificativa pentru Bucuresti ;caracteristicile istorice sunt pastrate nemodificate decat partial ;este o piata libera cu produse agricole si produse manufacturiere legand activitatea productiva urbana de aceea rurala ;semnificatia pietei este legata de un obicei pastrat pana astazi din cultul crestin ;terenul reprezinta o parcela care apartine memoriei vii a bucurestinilor avand o identitate neschimbata de-alungul istoriei orasului.

-Vechimea constructiilor :

-constructii provizorii din perioada interbelica si postbelica

-cladirea Halei exista din deceniul 4 al sec XX

-cladiri noi din perioada anilor 1960-1970 construite ignorandu-se piata comerciala

– Regimul de constructie :

-procent construibil intre 75-80% din care 60% constructii provizorii si 15-20% Hala

-amplasare neunitara pe lot :variabila si partial aleatorie

ISTORICUL PROPRIETATII ASUPRA PARCELEI

ETAPA 1 :SECOLUL al XVIIlea

Terenul facea parte din mosia domneasca din jurul orasului.Domnitorii Matei Basarab,Serban Cantacuzino si Grigore III Ghica au daruit din mosie manastarii(Plumbuita)si unor boieri.Pe terenurile situate in afara limitei orasului se constituie 2 zone cu functiune diferita :

-piata publica cu rol de piata comerciala pentru produse care nu se aduceau in oras,in principal pentru vanzarea vitelor,oborul de vite-TARGUL DR AFARA ;se numea asa prin contrast cu TARGUL DIN NAUNTRU ,care era principala piata comerciala plasata in aproprierea Curtii Domnesti ;cele 2 piete erau legate printr-o artera de comunicare :Calea Mosilor.Targul de afara a fost amplasat permanent in zona de NE a orasului si acest loc s-a modificat dupa cum s-a dezvoltat Bucurestiul in directia respectiva,pastrandu-si caracterul de piata comerciala din extravilan.De asemenea mai avea rol de piata publica in care se desfasurau executiile condamnatiilor la moarte

-locul de comemorare a mortilor-CAMPLU MOSILOR

ETAPA 2 :SECOLUL XVII-XVIII

In timpul domniei lui Constantin Brancoveanu targul functiona in extravilan tinandu-se saptamanal miercurea si sambata.

ETAPA 3 :PRIMA PARTE A SECOLULUI XIX

Targul Mosilor unificat pe acelasi amplasament cu Oborul sunt situate pe terenuri ce fac parte din Mosia Colentina,proprietatea Printului Grigore IV Ghica,platindu-se de comercianti taxe pentru folosirea locului.Din 1839 terenul Mosilor este donat si intra intre proprietatile Bisericii Sf Dumitru Colentina a carei epitropie se afla sub autoritatea familiei Ghica.

ETAPA 4 :SFARSITUL SECOLULUI XIX

Intre 1886-1890 Primaria cumpara terenul de desfasurare a Targului Mosilor prin expropriere pentru cauza de utilitate publica.In 25 iunie 1886 se fac demersuri pentru cumpararea terenului.Epitropul principal al Bisericii Sf. Dumitru,printul Scarlat Ghica accepta negocierile.La 1 iulie 1886 consiliul local voteaza achizitia.Terenul constituind averea unei epitropii,conform legii,nu se va putea cumpara direct ci numai prin expropriere pentru ‘utilitate publica pentru cauza de igiena si salubritate’ ,

Conform Legii exproprierii/1864.Consiliul consimte.In data de 3 iulie Ghica propune ca pentru cele 24 de pogoane si 22 si prajini si i se plateasca suma de 600000 lei in trei rate pentru drepturile sale asupra Targului Mosilor si Targului Saptamanal de pe mosia Colentina.Ulterior acesta renunta la suma initiala si accepta suma de 400000 platibili in 4 rate iar primaria intra in posesia terenului din data de 23 aprilie 1887Intre 1886-1890 dificultatile financiare ale Primariei,care trebuie sa faca fata multitudinii de exproprieri,determina neplata exproprierii Targului Mosilor,drept care ea nu-si mai face efecte.La 24 noiembrie s-a efectuat plata exproprierii pe baza evaluarii terenului ceea ce a insemnat suma de 510.000(vezi factura).

ISTORIA TARGULUI MOSILOR Si OBORULUI SI EVENIMENTELE ISTORICE PETRECUTE PE ACELE TERENURI

Pe Campia Mosilor in 1632 este dusa lupta de Matei Basarab contra pretendentului la domnie Alexandru Ilias,lupta care a avut loc in afara orasului,la sud de Balta Fundeni.Pe locul ei,domnitorul a ridicat si a facut slijbe de pomenire celor cazuti

In Targul de Afara se desfasurau executiile condamnatiilor la moarte conform marturiilor documentare din sec XVII si mai ales din sec XVIII.Obiceiul a fost interzis in timpul domniei lui Ghica.

Obiceiul comemorarii pe Campul mosilor s-a reluat anual.Cu timpul devine si locul de cumparare a obiectelor necesare comemorarii mortilor, mai ales a vaselor ceramice care se dadeau de pomana la praznice.

La sfarsitul secolului al XVIIIlea  Voievodul Nicolae Mavrogheni (1786-1790) introduce obiceiul de a vizita Targul de Arta intr-o zi anume :’’mergea si cerceta cum bate targul si cum se fac vanzarile ….’’.

Orasul comercial este in plina dezvoltare ceea ce determina amplificarea spatiilor comerciale .’’Bucuresti … este un centru comercial insemnat si un loc de transit intre germania si Turcia’’ declara in 1820 un calator.Etapele prin care trece in epoca sunt (evenimente) Targul Mosilor nu s-a tinut fiind asezati la Colentina eteristii condusi de Alexandru Ipsilanti . se reia in 1822. In Obor in anul 1865 are loc pentru prima data « expozitia nationala de la Mosi, de vite, flori , de legume, de produse agricole si industriale’’. Expozitia se organizeaza la nord-est de Campul Mosilor, in incinta cladirii in care s-a aflat tipografia lui Ion Heliade Radulescu.Au fost prezentate 1200 de exponate , de produse agricole, vite, produse animale , obiecte ale industrie casnice  si ale meseriilor.

In 1822 autoritatiile orasului (aflati sub ocupatie turca din mai 1821 pana in iunie 1822), anunta ca se va tine Targul Mosilor .In 1830 se incearca transformarea locului intr-un cimitir prin ‘Regulamentul Pentru Starea Sanatatii Si Infrumusetarea Politiei ’.se prevede astfel desfiintarea cimitirelor intravilane si construirea lor in extravilan.Un loc propus este locul unde pana acum se face Targul Mosilor, insa propunerea nu se materializeaza.La data de 20 noiembrie 1890 Primaria orasului Bucuresti devenita proprietara terenului va lua primele masuri in vederea organizarii activitatii si incasarii taxelor cuvenite . « Prin efectuarea platei exproprierii Targului Mosilor Comuna intrand in stapanirea acestui teren , conform despozitiilor luate de D-voastra [adica de primarul Bucurestiului , Em. Protopopescu-Pake]….am instalat agenti…cu incasare in mod provizoriu , pana la prununtarea Consiliului , a chiriilor pentru carele cu poveri ce sectioneaza pe acel loc… ». se propun apoi masuri de functionare administrativa (angajati, atributii, chirii etc.).

Consiliul Comunal in sedinta sa, aproba la 21 noiembrie, aproba masurile Primarului.

(Sarbatoare Mosilor).Joi, 1843 mai 27 « fiind considerata zi nationala marele logofat Emanoil Florescu, seful politiei a facu ‘adunarea la Targul Mosilor, dupa vechiul obicei’. Au participat :Voievodul Gh. Bibescu cu familia , demnitari, consulii puterilor straine.Se celebreaza cu mai mult fast ziua primarii Domnitorului Gheorghe Bibescu la Targ ; « Trei porti in fosrma d arcuri de triumf… deschidea intrrea … intre ele se ridicau doua piramide mari formate din cofe ca niste trofee…in suvenirea…acelorvitezi ce si-au lasat oasele in camp in apararea capitalei . Aleea portii din mijloc unde suprasta acvila romana conducea catre o tinda  eleganta »(Ziarul ‘Vestitorul romanesc’ 1843, p.165.

Principele Carol viziteaza pentru prima data la 18 iunie 1867 Targul Mosilor :’’Mosii formeaza pentru oras si imprejurimi un eveniment important . Chiar daca in sate indepartate, populatia  taraneasca se ingramadeste aici. Pitoresti sunt expozitiile de marfa ale olarior si lucratorilor in lemn,….Mai ales sunt insa calusarii, dansatorii in costum national, care dau Mosilor coloritul lor de sarbatoare populara….. ;ca in Prater… toate tarafurile de lautari din oras si imprejurimi isi canta aici ariile …’’consemneaza Principele Carol in Vol III al Memoriilor.

Autoritatiile participa intre anii1867-1876 in mod neregulat la sarbatorile de la Targul Mosilor.Intre anii 1881-1926 in mod regulat Regii Romanieie Carol I si Ferdinand sau reprezentantii lor vor participa la Loja Mosilor in chioscul rezervat autoritatilor.

Se mentine sarbatoarea Mosilor sub autoritatea Primariei Capitalei care pregateste programul , se ocupa de oferirea standurilor. Se iau masuri pentru a se inlesni transportul  expozantilor si vizitatoriilor pe calea ferata (Anexa 10 :Text din Gazeta Municipala privind proiectul de organizare a serbarilor de la Mosi in anul 1932).

Targul Mosilor continua sa se organizeze chiar si intre anii1950-1960 fara a se pomeni de sarbatoarea religioasa de care este legat . Se pastreza componenta de balci si se pune accent pe manifestarile folclorica .

Odata cu restructurarea urbanistica a zonei, importanta Pietei Obor scade iar sarbatoarea este anulata si inlocuita cu’Sarbatoarea recoltei ’ care se tine in luna octombrie.

Locuitorii semnaleaza Primariei intentia proprietarului mosiei Colentina din epoca respectiva Alex. Scarlat Ghica de a vindew parcele din ‘locul destinat pentru Targul Mosilor si Oborul Nou…cunoscut este ca din vechime si din veacuri chiar atat Targul Mosilor precum si Oborul este si a fost o piata libera si publica desi ca proprietate particulara proprietarultragea un beneficiu…Nucredem ca domnul proprietar ar putea fi toleart de autoritati a inchide aceste piete atat de mult publice si pentru utilitate publica unde nu numai ca este in folosul capitalei dar si pe langa care se hranesc ..peste 7000 de familii , locuitori care inconjoara aceste piete.’

Primaria dispune demersuri’dorind a avea …o declaratiune intarita din partea proprietarului mosii Colentina… pentru locull pe care-l cedeaza la balciul Mosilor, un pavilion pentru serbarea care se face in ziua de joi a balciului ‘…se cere precizarea locului de amplasare.Prefectura Politiei consultata daca are un act care sa specifice locul raspunde :’ Cortul de la Serbarea Mosilor , ci acesta a fost infiintat totdeauna dupa obiceiul din trecut si care sa urmeze de un timp indelungat’.

ISTORIA PIETEI OBOR IN SECOLUL AL XIX-lea

Dezvoltarea Targului Obor care contribuia semnificativ la aplificarea veniturilor orasului determina noi masuri de urbanistice care sa avantajeze : construirea unei gari-Gara Obor-care sa serveasca direct piata, Consiliul Comunal haotareste organizarea unei expozitii industriale in Targul obor urmata de decizia de a se permanetiza respective expozitie industriala in Targul pentru cresterea importantei respectivei piete, mutarea Pietei Bibescu Voda in Piata Obor , comerciantilor li se ofera spatii in Hala Mosilor, Piata Obor devenind principala piata a orasului Bucuresti.

In Piata Obor(1938)se constituie pe langa ‘Asociatia frontului Negustoresc Obor ‘, a doua societate a comerciantilor numita ‘Asociatia comerciantilor din Obor’. Asociatia isi sfinteste steagul , in acelasi an la 15 august “Sfanta Maria”.

***

ETAPE DE CONSTRUIRE

1843- Se contruieste un cort compus din”salon ostenesc inauntru mobilat cu oglinzi si frumoase mobile , decorat cu felurimi de gherlanturi de flori pe dinafara imbracat cu trestie verde…”

1866-Se cere precizarea locului de la ‘ balciul Mosilor un pavilon pentru serbarea care se face in ziua de joi a balciului ‘.Actele mentioneaza existenta unui cort , pavilion pentru serbarea care se face in ziua de joi a balciului.

1902- Se construieste Pavilionul Regal care inlocuieste cortul provizoriu ce se facea pentru prmirea capului statului . Pavilionul Regal servea ca loc de primire si pentru expozitii speciale.

1920-Se ridica constructii cu diferite functiuni legate de functia principala :-cladiri pentru restaurante, cafenele in stil neromanesc

-pavilioane pentru expozitiile temporare organizate cu prilejul Targul Mosilor

-pavilionul Tetrului Popular

1936- Se pune piatra fundamentala a cladirii Halele Centrale Obor. Hala este amplasata la est de Campul Mosilor intre str. Chiristigiilor si ceea ce era Sos. Mosilor. Constructia s-a realizat dupa proiectul arhitectural Horia Creanga, ing.Nedelcu avand o solutie constructiva tehnica originala- structura din otel sudat invelit de beton poros-fundatiile erau din beton iar scheletul de otel.

CARACTERISTICILE PARCELEI

Teren care s-a restrans de-a lungul  timpului ce ea ce a insemnat :afectarea functiunii sale in constrast cu cererea , distrugerea Sarbatorii Mosilor prin minimalizarea sa, nepunerea in valoare din nici un punct de vedere a Halelor Obor care ar putea constitui o prezenta semnificativa ca functiune si calitati arhitecturale.

EVALUAREA IMOBILULUI SI A TESUTULUI URBAN DIN VECINATATE

Cladirea monument istoric-Halele Obor- reprezintain creatia arhitectululi Horia Creanga o realizare remarcabila. Acesta a tratat o functie ce corespundea unui program architectural devenit traditional intr-o viziune noua corespunzatoare expresiei arhitecturale moderne.Amenajarile actuale sunt total neadecvate nerespectand traditia si ignorand cladirea monument.

* * *

REGLEMENTARI GENERALE DE INTERVENTIE

1. Restaurarea cladiriii Halelor Obor si redarfea valorii sale functionale

2. Concepeprea unui plan de reconstituire functionala a Targului Mosilor

3. Revenirea la un spatiu – Pavilionul Autoritatilor – care sa permita momente festive, expozitii, traditii specifice locului etc.

4. Creerea unui spatiiu in care sa se poata relua functiunile traditionale care constituie valoarea si semnificatia locului :

a) Comertul rural – urban

b) Comertul Liber special cu produse pentru zilele de Mosi si cu produse din diverse judete ale tarii

c) Sarbatoarea Mosilor tip Balci , ca manifestare autentiic etnografica

d) Sarbatoarea Hramurilor negustoresti , Zilei Recoltei , etc.

Acest material informativ este realizat in rezumat dupa excelentul Studiu Istoric realizat de:

– Muzeograf sef sectie istorie Dan Falcan

– Muzeograf doctor istorie de arta Cezara Mucenic

Conducerea Frontului Negustoresc Obor le este profund recunoscatoare in primul rand pentru ca a fost posibila refacerea acestei aasociatii plecand de la acest studiu istoric, si apoi pentru efortul si pasiunea deosebite dedicate culegerii acestor date .

Promitem sa imbogatim acest studiu cu date istorice cules de la vechiii negustori pentru a-i da viata si a-l face atractiv .

Daca considerati ca se mai pot prelua din aceste traditii, idei aplicabile intr-un comert modern dar cu specific Ramanesc asteptam sugetiile dvs .

Comments are closed.

Blog Directory Smarty Web Director Director web Addursite